Ruptura definitiva dintre coloniile americane si metropola s-a produs in momentul in care Parlamentul londonez a introdus noi taxe si restrictii comerciale, in ciuda opozitiei coloniilor. Decizia fatala a fost luata in 1773, cand colonistilor li se cere sa cumpere ceai numai de la Compania Indiilor Orientale si sa plateasca o mica taxa directa asupra vanzarilor de ceai in America. Asa s-a ajuns la Partida de ceai de la Boston din 16 decembrie 1773, cand un grup de oameni deghizati in indieni au aruncat in apele oceanului incarcatura de ceai de pe trei vase englezesti. In consecinta, portul Boston a fost inchis de englezi, iar populatia obligata la intretinerea trupelor engleze.
Descrierea de mai jos e cuprinsă într-o scrisoare din 18 decembrie 1773, trimisă de John Andrews, negustor din Boston, confratelui său William Barell din Philadelphia.
Traducerea s-a făcut după textul publicat de Henry Steele Commager şi Bichard B. Morris, The Spirit of 'Seventy Six. The Story of the American Revolution as told by Participants, ed. II, New York, Evanston and London, Harper & Row, [1967], p. 3—4.
O descriere a "Partidei de ceai" de la Boston
- 16 decembrie 1773 -
Indignati de mentinerea de catre guvernul englez a unei taxe - considerata de ei ilegala - asupra ceaiului, colonistii hotarīsera boicotarea acestui articol. Sosind īn portul Boston trei corabii ale Companiei Indiilor Orientale, īncarcate cu ceai, un grup de cetateni travestiti īn indieni s-au urcat la bordul acestora si au aruncat īn mare īntreaga īncarcatura [342 de lazi]. Drept represalii, guvernul englez a .decretat īnchiderea portului si trimiterea de trupe la Boston, pīna la achitarea de catre oraseni a unei despagubiri complete. Aceste masuri au determinat o miscare generala de solidaritate a colonistilor cu orasul persecutat, ajungīndu-se treptat la incidente care vor aprinde flacara razboiului de eliberare.
De acesta data, reactia colonistilor a fost mai ferma. In anul 1774, un prim congres al reprezentantilor celor 13 colonii a avut loc la Philadelphia, decizandu-se boicotarea produselor englezesti si respingerea autoritatii Parlamentului de la Londra.
Rezolutia adoptata are la baza ,,legile eterne ale naturii" si principiile ,,Constitutiei engleze" care garantau ,,viata, libertatea, proprietatea". Se arata ca stramosii lor care au parasit Anglia pentru a intemeia coloniile, nu au renuntat niciodata la drepturile pe care le aveau odinioara in interiorul regatului Angliei. Prin descendentii lor de astazi, ei cer propriile adunari provinciale, intrucat nu sunt reprezentanti in Parlamentul de la Londra. In concluzie, documentul adoptat in cadrul primului Congres de la Philadelphia sintetizeaza conceptia politica a americanilor, intr-o prima faza a conflictului cu metropola. Documentul constituia o posibila baza de negociere cu Anglia, in limitele prevederilor constitutionale.
Cu prilejul acestui Congres continental, s-a constituit si primul guvern central care va coordona efortul politic si militar in favoarea independentei. Imediat dupa congres, colonistii au inceput sa se inarmeze, iar in anul urmator vor avea loc primele ciocniri militare.
Declaraţie şi rezoluţie a Primului Congres Continental American
— 14 octombrie 1774 —
Acest act cu care şi-a încheiat lucrările primul congres continental al celor 13 state-colonii [Philadelphia, 5 septembrie — 14 octombrie 1774] sintetizează concepţiile politice ale reprezentanţilor burgheziei americane, în prima fază a conflictului cu metropola. E o declaraţie de principii enunţată cu intenţia, subînţeleasă, de a constitui o bază de discuţii pentru conciliere. A fost redactată de John Adams, viitorul succesor al lui George Washington la preşedinţia Statelor Unite, om politic cu inclinaţii conservatoare.
Textul s-a tradus după Commager-Morris, op. cit., p. 57—58.
Locuitorii coloniilor engleze din America de Nord, în temeiul legilor eterne ale naturii, al principiilor constituţiei engleze şi al diferitelor charte şi statute, au următoarele drepturi :
1. Sînt îndreptăţiţi la viaţă, libertate şi proprietate şi niciodată n-au cedat, în favoarea niciunei puteri suverane, dreptul de a dispune de vre¬una din acestea, fără consimţămîntul lor.
2. Strămoşii noştri, care au întemeiat din prima dată aceste colonii, erau, la data emigrării lor din ţara mamă, părtaşi la toate drepturile, li¬bertăţile şi imunităţile unor supuşi născuţi liberi înăuntrul regatului Angliei.
3. Prin emigraţia lor, ei în nici un chip n-au renunţat la nici unul, n-au cedat şi n-au pierdut vreunul din aceste drepturi, ci au fost atunci, la fel ca descendenţii lor astăzi, îndreptăţiţi să exercite toate acele drep¬turi şi să se bucure de ele, aşa precum circumstanţele locale, cît şi altele, îi fac în măsură să le exercite şi să se bucure de ele.
4. Fundamentul libertăţilor engleze şi al oricărui guvern liber este dreptul poporului de a participa la adunarea sa legislativă ; întrucît colo¬niştii englezi nu sînt reprezentaţi într-însa, iar datorită circumstanţelor lo¬cale, cît şi altora, ei nu pot fi reprezentaţi în chip potrivit în parlamentul britanic, urmează de aci că sînt îndreptăţiţi la liberă şi exclusivă putere legislativă în cadrul diverselor lor adunări provinciale, singurele orga¬nisme în care dreptul lor de reprezentare poate fi realizat. Această prero¬gativă se referă la toate cazurile de impunere fiscală şi de politică internă, fiind subordonată numai veto-ului suveranului, în felul în care acesta a fost folosit şi aplicat pînă acuma.
